PERSPECTIVA UTILIZĂRII VIRUSULUI POLIEDROZEI NUCLEARE ÎN COMBATEREA OMIZII PĂROASE A STEJARULUI

PERSPECTIVA UTILIZĂRII VIRUSULUI POLIEDROZEI NUCLEARE ÎN COMBATEREA OMIZII PĂROASE A STEJARULUI

Pascaru Alexandru;  Lungu Andrei; Voloșciuc Leonid

Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor

Abstract

            In  Republic of Moldova Lymantria dispar L. provokes massive defoliation in forests of oaks and other forest species, and in fruit orchards. The use of pesticides to combat, provokes serious problems for  environment, but and human health. As an alternative method to combat, was proposed using baculoviral preparations, that ensuring a high level of effectiveness, showing properties of specificity. In many countries with advanced forestry services also applied to surfaces prepared imposing. In the Republic of Moldova were carried out investigation on highlight biological agents and demonstrate the use of preparations baculovirale, but level the application of these means now remains reduced, recording various problems, who awaiting approach and resolve [1, 9, 12].

Keywords: baculovirus, biologic control, ecology, forest ecosistems, insecticides, Lymantria dispar.

Introducere

 

       În pădurile de foioase din ţara noastră şi din alte ţări, se dezvoltă un număr mare de dăunători silvici. Unul dintre aceşti defoliatori este omida-păroasă-a-stejarului, larva speciei Lymantria dispar L. În urma atacurilor ai acestei specii, arborii îşi încetinesc creşterea, iar vitalitatea lor, ca consecinţă poate scădea treptat, favorizîndu-se în acest mod dezvol­tarea agenţilor fitopatogeni secundari [6, 8, 9,].

        Larvele de Lmantria dispar,  acestuia sunt capabile să distrugă periodic (odată la 8-10 ani), sectoare forestire de zeci de mii de hectare silvice. Ţinând cont că cvercineele predomină în ecosistemele silvice din Republica Moldova, ocupând 39,6% din fondul forestier, impactul dăunătorului poate devine considerabil [1, 3, 5].

      Protejarea integrată a pădurilor include un complex de măsuri (silviculturale, biologice, chimice), crearea de culturi forestiere rezistente la atacul dăunătorilor şi aplicarea de pesticide şi produse biologice în scopul prevenirii vătămărilor şi diminuării populaţiilor de insecte dăunătoare [14, 15].

      Este necesar de menţionat că pesticidele, fiind ingrediente străine ale ecosistemelor naturale, cauzează dereglarea relaţiilor biocenotice, întrerupând lanţurile trofice interspecifice, reduc densitatea populaţiilor entomofaunei utile. Altă urmare negativă este apariţia liniilor de insecte dăunătoare, rezistente faţă de unul sau chiar mai multe pesticide [5, 11, 18].

    Astfel drept metodă alternativă de combatere a dăunătorilor silvici poate fi utilizarea Virusului Poliedrozei Nucleare, manifestând  proprietăţi de specificitate, în special pentru Lymantria dispar [10].

  Virusul Poliedrozei Nucleare (VPN), face parte din familia baculovirusurilor, genul alfabaculovirusurilor, specia Borrelinavirus euproctis [4]. Această specie provocă poliedroza nucleară a omizilor la specia L. dispar [16].

Materiale și metode

                                                

      Cercetările se efectutiază pe larvele Lymantria dispar de vârsta a II-a şi a III-a. După ziua a treia de la infectare se începe evidenţa mortalităţii larvelor pe variante. Determinarea larvelor bolnave se efectuiază după simptomele respective [2, 5].

      Determinarea titrului soluţiilor virotice se efectuiază cu ajutorul camerei Goreav sau în preparatele fixate şi colorate, la microscopul optic cu cameră.  Determinarea  titrului VPN se efectuiază după formula (îndrumări metodice, Ciuhrii M. G. 1991):  

                    Σ SPVC în 100 pătrate mici  x 4 000 000

              T= --------------------------------------------------   *  K      sau      T= 10⁵  x a x b

                                                   100

      Unde: T- titrul virusurilor; K- gradul diluării suspensiei virale; a- suma SPVC în 40 de pătrate mici; b- nivelul diluţiei suspensiei virale.

      Testarea în condiţii de laborator şi în câmpul de experienţă s-a efectuat în 3 variante, fiecare câte 4 repetiţii, în conformitate cu cerinţele generale de acest gen [11, 13].

        Eficienţa biologică a suspensiilor virale se determină după formula Abbot, care prevede mortalitatea naturală a insectelor:

                       Me-Mc

      Ab =  ---------------------  *  100

                      100-Mc

       Unde:  Ab- indicatorul mortalităţii;

       Me-  numărul de larve moarte în experienţă;

       Mc-  numărul de larve în control.

       Omizile, după eclozare din ouă, se hrăneşte timp de 2 săptămâni, până ating vârsta II-a, apoi se separă în variante rendomizate câte 40 de larve, se plasează în borcane de sticlă sau containere mici de plastic. La această etapă începe experienţa propriu-zisă. Evidenţa mortalităţii larvelor Lymantria dispar se efectuiază până la a 15-a zi [2, 7, 9].

Rezultate și discuții

       La nivel mondial împotriva acestui dăunător sunt aplicate insecticide virotice, spre exemplu în SUA- preparatul Djipcec şi Virex, în Canada- preparatul Lecontvirus, etc. Un şir de preparate analoage sunt utilizate în Europa şi Asia [17, 18]. Iar în Republica Moldova au fost efectuate cercetări asupra evidenţierii agenţilor biologici şi demonstrării perspectivelor utilizării preparatelor baculovirale, dar nivelul aplicării acestor mijloace deocamdată rămâne unul redus, înregistând diverse probleme, care-şi aşteaptă abordarea şi suluţionarea [10].

      Creşterile pe hrană naturală permit obţinerea de material biologic numai în cursul sezonului de vegetaţie.

      În anul 2014 pontele au fost izolate de pe teritoriul Ocolului Silvic Străşeni şi Dendrariul din Chişinău. În rezultatul experienţei a fost obţinută o nouă cantitate de biomasă virală, care urmează a fi folosită în următoarele experienţe.  Rezultatele cercetărilor sunt prezentate în tabelul nr.1 de mai jos.

Tabelul nr. 1

Rezultatele obţinute în baza cercetărilor anul 2014

Variante şi repetiţiile lor	Titrul suspensiei SPVC/ml	Numărul de larve moarte	Procentul mortalităţii	Indicele Abbot
Varianta I
Repetiţia 1.1.	T= 105 x 467 x 101	39	97,50%	97,05%
Repetiţia 1.2.	T= 105 x 376 x 101	39	97,50%	97,05%
Repetiţia 1.3.	T= 105 x 432 x 101	39	97,50%	97,05%
Repetiţia 1.4.	T= 105 x 392 x 101	40	100%	100%
Martor	-	6	15%	-
Varianta II
Repetiţia 2.1.	T= 105 x 38 x 102	39	97,50%	97,22%
Repetiţia 2.2.	T= 105 x 44 x 102	40	100%	100%
Repetiţia 2.3.	T= 105 x 43 x 102	38	95%	94,44%
Repetiţia 2.4.	T= 105 x 66 x 102	40	100%	100%
Martor	-	4	10%	-
Varianta III
Repetiţia 3.1.	T= 105 x 14 x 103	38	95%	93,94%
Repetiţia 3.2.	T= 105 x 6 x 103	36	90%	88,57%
Repetiţia  3.3.	T= 105 x 5 x 103	39	97,50%	97,14%
Repetiţia 3.4.	T= 105 x 5 x 103	38	95%	93,94%
Martor	-	5	12,50%	-

Concluzii

1.      O sursă de poluare a ecosistemelor silvice reprezintă insecticidele chimice. Această poluare prezintă pericol pentru speciile rare de plante şi animale. Astfel poate apărea un dezechilibru în ecosistemele silvice.

2.      În dependenţă de titrul suspensiei virale, care a fost utilizat, la începutul experienţei se evidenţiază o diferenţă procentuală a mortalităţii larvelor, ca la sfîrşitul experienţei, mortalitatea în variante şi repetiţii devine asemănătoare, astfel pentru infectarea în masă a omizilor este necesară o concentraţie minimală.

3.      Majoritatea omizilor mor în primele zile ale experienţei.

     4.      Aplicarea pe scară largă a insecticidelor virotice poate deveni o realitate doar la organizarea unui sistem larg de laboratoare biologice moderne, destinate producerii lor; 

Bibliografie

1.      CIUHRII, Mircea. Utilizarea baculovirusurilor  în controlul  densităţii populaţiilor de insect nedorite. ISSN 2068-4096. Volumul 1, Nr. 1 . Lucrările Sesiunii ştiinţifice de la Neptun-Comorova, 2010. P. 241-245.

2.      ДОСПЕХОВ Б. 1989. Методика полевого опыта. М.: Колос. 416с.

3. GIURGIU, V. (2011). "Revista pădurilor (Journal of forests) 125 years of existence". Rev. pădur. 126 (6): 3–7. ISSN 1583-7890.
4. LIŢESCU M. Starea de sănătate şi principalii dăunători ai pădurilor din raza Ocolului Silvic Costeşti (păduri de foioase). Revista ,,ECOS” 20/2008, P. 124-128.
5. NICOLAESCU O., VOLOŞCIUC L. Rolul preparatelor virale in menţinerea densităţii populaţiilor de Lymantria dispar L. Lucrări ştiinţifice UASM Volumul 24 (2). 2010. P. 471-476.

6.      OLENICI N. (2009). Silvicultura durabila intr-un mediu in schimbare. Bucureşti. Tehnica Silvica. 240 P. ISBN: 9789738893894.

7.      POGUE, M., SCHAEFER, P. A Review of Selected Species of Lymantria Hüber [1819] (Lepidoptera: Noctuidae: Lymantriiae) from Subtropical and Temperate Regions of Asia, Including the Descriptions of Three New Species, Some Potentially Invasive to North America. Washington, 2007. 232 p.

8.      REARDON, R., PODGWAITE, J. P. and R. T. ZERILLO.1996. GYPCHEK - The gypsy moth nucleopolyhedrosis virus product. USDA Forest Service publication FHTET-96-16. 420 p.

9.      SIMIONESCU A., MIHALACHE Gh. (2000). Protecţia pădurilor. Regia naţională a pădurilor.Ed.Muşatinii. 880p. ISBN 973-99309-7-2.

10.  STATE of the World’s Forests. (2012). Food and agriculture organization oF the united nations. Rome. 60p.

11.  VOLOŞCIUC L., NICOLAESCU O. Specificitatea baculovirusurilor asupra larvelor de Lymantria dispar L. Aspecte ştiinţifico-practice a dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova. Chişinău. 2006. P.156-160.

12.  VOLOŞCIUC Ë.T. Biotehnologia producerii şi aplicării preparatelor baculovirale în agricultura ecologică. Chişinău: Mediul ambiant, 2009, 262 p.

13. VOLOŞCIUC L.T. Problemele identificării şi ameliorării baculovirusurilor. Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. 2010. 1(310), 96-106.

14.  VOLOŞCIUC, Leonid. Biotehnologia Producerii şi Aplicării Preparatelor Baculovirale în Agricultura Ecologică. Chişinău, 2009. 234 p.

15.  VOLOŞCIUC L.T. Contribuţia ştiinţei şi inovării în fortificarea sectorului forestier. Academos. Nr.2 (29). 2013. P.114-122.

16.  КОЛОСОВ, А. Разработка и испытания вирусных энтомопатогенных препаратов для защиты растений. Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата биологических наук. Кольцово.  2011. 20 c.

17.  MОЗОЛЕВСКАЯ. Е. Лесная энтомология и лесная фитопатология –  неразрывность связи и условие эффективной лесозащиты. Болезни и вредители в лесах россии: век ХХI . Материалы всероссийской конференции с международным участием и v  ежегодных чтений памяти Kатаева. Екатеринбург, 20-25 сентября 2011 г. C.3-4.

18.  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16648963 (accesat pe data 28.08.15).